Daca acum 100 de ani i-ai fi explicat unui cunoscut ca in viitorul apropiat oamenii vor fi capabili sa transmita instantaneu printr-o retea de fire, catre un terminal individual, text, imagini, sunete si, mai ales, volume uriase de informatie, ar fi considerat asta fictiune.
Mai ales cand i-ai fi spus ca toate acestea vor putea fi folosite pentru a comunica in timp real.
In cazul in care ar fi fost o persoana cu o minte deschisa ar fi considerat afirmatia ta drept fictiune stiintifica. Adica o descriere a unor fapte stiintifice care vor fi posibile la un moment dat in evolutia stiintifica a umanitatii.

Ei bine, internetul, asa cum il folosim astazi, a fost fictiune pana acum 20 de ani. Da. Pana acum 20 de ani. In ziua de 6 august 1991, Tim Berners-Lee prezenta online primul website asa cum le vedem noi pe cele de azi in fiecare zi:  www.info.cern.ch

O perioada foarte scurta de timp pentru o istorie tumultuoasa si multe schimbari radicale in modul in care comunicam.
Creatia literara nu putea sa ramana in afara acestei revolutii. Si asta nu doar scriind despre fenomen, ci modificandu-se, adaptandu-se fenomenului online in sine si modului in care acesta a schimbat viata oamenilor.
Majoritatea opiniilor pe care le-am intalnit referitor la intalnirea dintre universul creatiei literare si mediul online sunt radicale. Ele anunta sau prevestesc disparitia unor moduri de a transmite creatia literara, precum tiparul, sau esecul unor metode noi de a citi, ecranul unui computer sau ebook reader-e.

Realitatea este mult mai complexa. Esenta insa ramane aceeasi de la inceputurile tiparului si pana la Kindle.

Chiar daca suportul pentru cuvantul scris se schimba, o carte ramane o carte.

Social Media este doar o alta metoda de comunicare. Este insa mai avantajoasa deoarece este o metoda de a comunica bidirectionala. Iti permite nu doar sa fii interesant pentru cei care te citesc, ci sa fii interesat in nevoile pe care le au.
In esenta, un scriitor foloseste social media pentru a se promova pe sine si cartile sale.
Facebook, Twitter, LinkedIn sunt instrumente pe care le poti folosi atunci cand vrei sa iti promovezi o carte noua.
Poti face aceste lucruri chiar inainte de a fi publicata cartea. Poti controla componenta de marketing online a cartii tale cu un cost minim. De exemplu, un grup creat pe Facebook din prietenii si cunoscutii tai, aceia dintre ei care sunt dispusi sa citeasca si sa critice ceea ce ai scris, iti poate fi de folos in a imbunatati varianta finala.
Poti sa creezi evenimente sau concursuri la care sa oferi ca premii exemplare tiparite din carte. Sa nu uitam faptul ca poti sa te adresezi nu doar prietenilor tai de pe Facebook, ci si prietenilor prietenilor tai.

Cel mai important lucru ramane sa directionezi toate aceste retele sociale catre o singura sursa: blog-ul tau sau pagina web a cartii. Acest loc este centrul universului tau literar online. Aici poti controla informatia pe care apoi o diseminezi cu ajutorul retelelor sociale.
Nu doresc sa vorbesc foarte mult despre aspecte tehnice. Doresc in schimb sa vorbesc despre modul de a gandi din spatele unei lansari de carte in mediul online.

Ai scris o carte. Foarte bine. Plecand de la premisa ca sunt 17 milioane de oameni in Romania si doar 0,1% din ei scriu o carte, esti unul din cei 17000 de creatori care vor sa isi publice o carte si sa devina scriitori.
Defintia scriitorului, ca profesie, este similara celei a oricarei profesii: o activitate din urma careia se castiga bani suficienti pentru a trai. Exista oameni care scriu de placere, dar un scriitor este doar acea persoana care doreste sa isi castige existenta din scris, din vanzarea cartilor pe care le scrie.

Publicare traditionala: O sa iti publicam cartea daca vei munci sa ti-o promovezi singur si iti vom opri din partea ta pana ne vom acoperi chelutielile uriase pe care le-am facut.

Publicarea independenta: Costurile pentru a iti publica cartea sunt de atat. Profitul obtinut il vom imparti dupa cum urmeaza incepand cu prima carte vanduta.

Exista si o a treia varianta: Auto-publicarea. Daca vrei sa faci o afacere din talentul tau trebuie sa actionezi si sa investesti. Nu inseamna sa astepti sa fii ales. Aceasta metoda poate sa foloseasca unele elemente din publicarea independenta sau nu. Insa intotdeauna incepe cu social media.

Incepe cu a fi un scriitor care este in acelasi timp managerul propriei comunitati de cititori.
Incepe cu a scrie pentru cei care te citesc deja si nu pentru o lume intreaga.
Incepe cu a colabora cu cititorii tai.

Continua cu a iti oferi cartile in format digital gratuit sau la un pret modic.
Continua cu a le include sugestiile in varianta finala a cartilor tale.
Continua cu a sti inainte de publicarea cartii ca exista oameni care te cunosc, carora le place cum scrii si au incredere in a te recomanda altora.

Se termina cu publicarea cartii in format tiparit.
Se termina cu cumpararea cartii intr-un numar suficient de exemplare pentru a avea un profit.
Se termina cu a incepe sa scrii urmatoarea carte.

Riscurile Social Media pentru un scriitor

• Sa te lasi dus de val

Promovarea online si creativitatea folosita pentru a scrie o carte sunt doua lucruri diferite. Este foarte usor sa uiti ca esti intr-o retea sociala pentru a comunica cu cei care te citesc si a iti promova cartea.
Daca mintea ta este mai fericita si trimita tweet-uri si sa posteze comentarii idioate pe Facebook, ai o problema pe care trebuie sa o rezolvi inainte de a fi capabil sa creezi ceva de calitate.
Un tweet are 140 de caractere. O carte 100000. Insa efortul pe care il pui intr-un tweet inutil poate fi echivalentul a poate de zece ori mai multe caractere intr-o carte.
A consuma timp pentru a creea mesajul promotional inseamna sa fii distras de la ceea ce conteaza cu adevarat.

• Sa nu dai drumul la carte cand e gata si sa astepti pana va fi perfecta

Sa stai cu o carte in lucru si sa o rescrii timp de 2 ani dupa ce e terminata este o prostie.
La fel, tentatia de a te publica pe tine insuti imediat pe suportul oferit de social media este o distractie de la obiectivul final.
Publica online, dar publica atunci cand cartea este gata si publica intr-o sursa: blog-ul tau sau al cartii. In retelele sociale trebuie sa apara doar link-uri, trimiteri, la sursa.
Acest lucru iti va permite sa ai controlul si sa poti contabiliza numarul de descarcari ale unei carti in format digital sau chiar vanzarile atunci cand iti vinzi cartea direct.

• Gena ucigasa

Dorinta de a fi totdeauna mai bun in comparatie cu altcineva este posibil sa fi fost initial ceva caracteristic barbatilor. Lumea moderna a modificat genetic si femeile in sensul ca ambele sexe isi definesc majoritatea actiunilor printr-o competitie de dragul competitiei.
Creatia literara a celorlalti nu este inamicul creatiei tale literare. Un scriitor trebuie sa isi asume rolul de educatoe pentru a crea cat mai multi cititori pentru carti in general.
Singura limitare sunt limitele pe care ti le impui singur.

Acest articol a fost gasit dupa urmatoarele cuvinte cheie:

Definitia unui proiect, indiferent de sursa (PMBoK, Agile, etc), se invarte in jurul ideii ca o activitate desfasurata intr-un anumit interval de timp creaza un rezultat tangibil.
Daca te uiti la fiecare zi a vietii tale … nu ti-ai dori ca toate actiunile tale, pe care le incepi cu un scop, sa aiba rezultatul dorit cat mai repede posibil!?

O imagine valoareaza mai mult decat multe cuvinte. SCRUM:

Sursa imagine: www.mountaingoatsoftware.com/scrum

Imi aduc aminte momentul cand am vazut prima data imaginea de mai sus. Nu am inteles nimic.

In timp, am inceput sa inteleg mai multe pentru ca era ca in viata:

• Ai o lista lunga de lucruri de facut pe care o imparti in liste mai mici.
• Stabilesti o perioada de timp (sa zicem o luna) in care iti asumi RESPONSABILITATEA ca le vei face.
• Te autoverifici in fiecare zi cu ajutorul a trei intrebari:
  • Ce am facut ieri?
  • Ce voi face astazi?
  • Ce ma poate impiedica sa fac ce mi-am propus?
• La sfarsitul perioadei ar trebui sa ai sau sa fi facut tot ce ti-ai propus.

Bineinteles ca, atunci cand acest lucru se intampla intr-o companie cu o echipa, este nevoie de mai multa organizare si de un minim de proceduri. Poti folosi cifra 3 (trei) pentru a structura si a tine minte mai bine aceste lucruri. De asemenea, este mai eficient sa nu incerci sa traduci in romana numele instrumentelor folosite pentru ca mai mult te incurci.

Trebuie sa definesti rolurile pe care le au membrii echipei, tipurile de activitati si instrumentele pe care le folosesti.

O sa incep cu a descrie pe scurt ce inseamna fiecare, in ordine inversa:

Burndown Chart – metoda de monitorizare (grafic) a progresului activitatii in cadrul unui Sprint. Initial se reprezinta volumul total de munca, acesta scazand pe parcurs in cadrul fiecarei iteratii (segment dintr-un sprint, de obicei o zi).

Sprint Backlog – lista de cerinte care trebuie indeplinita intr-un interval determinat de timp (Sprint)

Product Backlog – lista completa de functionalitati care trebuie sa le aiba produsul final. Din aceasta se extrage lista de cerinte pentru Sprint.

Sprint Review - o intalnire care are loc la sfarsitul unui sprint si in care se trec in vedere functionalitatile finalizate sau nu, de obicei sub forma unui demo. Unele echipe participa si la o intalnire numita Sprint Retrospective destinata pentru o analiza interna a activitatii din sprintul respectiv.

Daily Scrum – o intalnire care are loc in fiecare zi si in cadrul careia membrii raspund la trei intrebari:

1. Ce ai facut ieri?
2. Ce vei face astazi?
3. Exista probleme care te pot impiedica sa iti indeplinesti obiectivul asumat?

Sprint Planning – intalnirea initiala a echipei. Are doua parti: in prima se stabilesc functionalitatile prioritare din Product Backlog, iar in a doua se creeaza Sprint Backlog.

Scrum Team – echipa

Scrum Master – project manager. Cuvantul manager are aici conotatia traducerii din limba romana: administrator, cel care are grija ca toate activitatile sa se desfasoare optim. In SCRUM nu exista sef in sensul ierarhic al cuvantului.

Product Owner – reprezentantul clientului, responsabil de stabilirea prioritatii functionalitatilor in Backlog.

Mai mult despre SCRUM, privitor la procesul descris in imaginea de mai sus si alte detalii, in alt articol.

Proces SCRUM pe scurt:

Un Product Owner creeaza un Product Backlog pe baza cerintelor clientului. Aceste cerinte sunt dicutate cu echipa, Scrum Team, definite ca functionalitati si prioritizate.
Apoi, are loc o intalnire, Sprint Planning. In cadrul acestei intalniri echipa alege functionalitatile care vor fi dezvoltate in cadrul unui Sprint trecute intr-o lista numita Sprint Backlog.
In cadrul unui Sprint, au loc zilnic Daily Scrum, intalniri in care se discuta lucrurile facute in ziua anterioara si care se vor face in ziua respectiva.
La sfarsitul unui Sprint are loc intalnirea in care se evalueaza ce s-a facut: Sprint Review, si uneori Sprint Retrospective.
Procesul incepe din nou cu crearea unui nou Sprint Backlog.

Aici ai o imagine care descrie procesul SCRUM intr-un mod diferit, dar care este mai reprezentativ pentru explicatiile de pana acum:

Sursa imagine: Illustrating Scrum – A new and improved Scrum Diagram

In loc de concluzie iti recomand sa urmaresti o prezentare facuta de Ken Schwaber in cadrul Google Tech Talks.

Acest articol a fost gasit dupa urmatoarele cuvinte cheie:

Am ajuns la Extreme Training printr-o recomandare, asa cum este si normal. Cursul de formator era pe lista de elemente necesare pentru planul meu de a pune la punct si preda un curs despre cum sa devii un Social Media Manager. Doar ca il tot amanam pentru o perioada in care o sa muncesc mai putin de 14 ore pe zi (cum fac acum).
Asta pana mi s-a spus: HAI LA CURS!
Am fost. Am invatat lucruri noi. Mi-am facut prieteni. Sunt multumit ca mintea mea inca este dispusa sa absoarba cunostinte si experiente. Si sunt multumit ca pe langa ce am invatat despre training, am mai adunat cateva idei pentru cartea pe care o scriu acum.

In concluzie, ti-l recomand pe Marian Rujoiu ca un ecxcelent trainer. Daca vei gasi printre cursurile de www.traininguri.ro unul care sa intereseze, am si 3 voucher-e de cate 100 de lei pe care le poti folosi tu si prietenii tai pentru o reducere de pret la orice curs ce costa peste 450 de lei.

Acest articol a fost gasit dupa urmatoarele cuvinte cheie:

In timp ce un salariat are nevoie de recunoastere sociala pentru a justifica perceptia ca nu este platit degeaba, un freelancer este interesat de doua lucruri: sa fie platit si sa fie recomandat de catre clientii sai altor potentiali clienti.
Modul in care isi defineste serviciile un freelancer este similar cu cel al companiilor specializate in servicii de social media. Cu noile modificari „minune” din legislatia romaneasca este mult mai convenabil sa iti creezi un srl, astfel incat un freelancer devine o companie.

Serviciile pe care le ofera un Social Media Manager freelancer trebuie sa respecte un set de conditii pentru a reduce riscul de crestere nejustificata a volumul de munca sau cel de a i se ridica obiectia ca este platit prea mult.

1. Servicii
Serviciile oferite pot fi structurate in diferite pachete. Ideal nu mai mult de 3-4. Acestea vor include crearea unei prezente online a companiei: website, blog, conturi de twitter, facebook, etc.
Vei observa ca am facut diferenta dintre website si blog. Chiar daca folosesti aceeasi platforma tehnica (ex: WordPress) un blog este doar un loc unde se scriu articole integrat cu retelele sociale.
Poti oferi servicii de creare website atunci cand consideri ca ai expertiza necesara. Un website inseamna cunostinte tehnice mai detaliate, precum si alte cunostinte din diverse domenii care sa iti permita sa definesti/redefinesti strategia unei companii si sa o traduci in cuvinte, imagini, experienta a utilizatorului pe website.
Educatia si experienta mea profesionala fac usor acest lucru mai ales cuplate cu faptul ca intotdeauna ii explic unui potential client ca ma plateste ca sa ii spun eu ce sa faca. Asta nu inseamna ca nu ascult opinia clientului. El stie cel mai bine despre ce este vorba in compania lui. Delimitez insa foarte clar lucrurile in care accept decizia lui si lucrurile pe care nu le stie si in care decizia mea conteaza pentru ca de asta ma plateste.
Un alt element al pachetului de servicii este crearea de continut online, distribuirea si actualizarea lui.

Practic, serviciile oferite trebuie sa acopere dezvoltarea, implementarea si monitorizarea unei strategii de social marketing.

2. Rezultate
Rezultatele obtinute dintr-o campanie de social media nu sunt direct cuantificabile in profit. Diferenta in profit vine din compararea rezultatelor financiare ale companiei de la o perioada la alta.
Ceea ce obtii insa sunt:

• O mai buna relatie cu clientii actuali si interactiunea cu un numar mare de potentiali clienti
• Pastrarea si cresterea imaginii publice si a reputatiei companiei

Aceste rezultate au valoare pentru un proprietar de companie care a investit nu doar timp si bani, dar si suflet in compania lui. Acesta este tipul de client cu care iti va face placere sa lucrezi.

3. Bani
Banii sunt importanti pentru un freelancer. Nu exista periodicitatea si garantia, oarecum pe termen lung, pe care le ofera un salariu.
Foarte multi furnizori de servicii de e-marketing, social marketing, social media, etc.,  isi prezinta serviciile pe website fara preturi. Exista o explicatie pentru acest lucru. Acest gen de servicii necesita un grad mare de personalizare.
Asta nu inseamna ca nu trebuie sa ai niste preturi deja definite pentru servicii. Acest lucru te ajuta in procesul de negociere, odata ce ti-ai evaluat in mod echitabil timpul si efortul pe care il presupune un pachet de servicii.

Un exemplu al unei asemenea pagini de prezentare a serviciilor il gasiti aici.

Acest articol a fost gasit dupa urmatoarele cuvinte cheie:

Sub denumirea generica de Social Media Manager se aduna mai multe functii care pot fi indeplinite cumulativ sau nu de aceeasi persoana: Social Media Strategist, Community Manager, Social Media Marketing Manager, Online Communications Manager, Social Channel Manager si nu in ultimul rand Public Relations (PR) Manager.

Ce cauta PR aici? E foarte simplu. Sursa interna pentru ocuparea unei pozitii care sa administreze relatiile companiei online si in mediul social nu trebuie sa vina in mod necesar din marketing. Cea mai potrivita persoana este aceea care se ocupa de relatii publice. Cunosc PR manageri care au devenit Social Media Manager si invata in continuu adaptandu-se si evoluand profesional. Cunosc si unii care s-au inchistat rigid in profesia initiala si privesc in continuare mediul online drept ceva de care trebuie sa aiba altcineva grija.

Sursa externa principala sunt bloggerii.
Nu cei cu adevarat celebri. Acestia de obicei deja scot bani din altceva, sunt antreprenori sau au pozitii superioare intr-o structura organizata. Ei prezinta riscul de a fi mai preocupati de propriul ego sau prea entuziasti referitor la ultimul instrument online aparut pentru a pune pe primul loc obiectivele si nevoile companiei.
Cei potriviti sunt cei care sunt cunoscuti intr-o anumita nisa si care iti pot aduce propria retea sociala ca potentiali clienti. Exemplele romanesti care imi plac in acest domeniu sunt: Alexandru Negrea la BCR si Cristina Mazilu la GolinHarris.

Intr-o companie un Social Media Manager creeaza, interactioneaza, educa, monitorizeaza. Sunt sigur ca se pot gasi si alte tipuri de a clasifica, dar astea mi-au venit primele in minte.

1. Creeaza

Existenta unei companii intr-un pachet de retele si platforme sociale se creeaza. Cineva trebuie sa vina intr-o companie si sa faca acest lucru. Nu ii dai aceasta sarcina celui de la IT pentru ca ai impresia ca el sta degeaba toata ziua.
Cineva vine si face un plan. Determina cele mai bune instrumente de comunicare, decide forma in care se va face aceasta comunicare.
Creeaza continut. Creeaza comunitati. Creeaza o retea activa de “ambasadori” care sa vorbeasca si sa scrie despre companie, de la bloggeri externi pana la presa online. Creeaza campanii de marketing online.
Cel mai important: creeaza o strategie. Un mod in care se fac lucrurile privitor la social media si care este influentat de si influenteaza in acelasi timp strategia companiei.

2. Interactioneaza

Profesia de Social Media Manager este proactiva prin excelenta. Interactiunea este componenta care ocupa cea mai mare perioada de timp, dar si cea care prezinta cel mai mare risc de diluare a eforturilor online. Competentele necesare aici nu mai tin doar de a fi un bun project manager, ci mai ales de a iti respecta cu strictete propriile proceduri.

El/ea interactioneaza cu membrii comunitatii online a companiei prin intermediul retelei proprii sau a retelelor sociale suport (Facebook, Twitter, etc), prin blog-ul companiei si altele.
Interactioneaza cu mediul online al industriei in care se afla compania, postand sau comentand pe blog-uri/website-uri importante de profil.
Interactioneaza orizontal cu celelalte departamente ale companiei pentru ca toate campaniile de social media necesita suportul intregii companii. Asta nu face un Social Media Manager superior ierarhic, rolul lui/ei fiind acela de a face (administra si executa) pur si simplu acele activitati ce tin de mediul online care aduc ajutor si profit intregii companii.

3. Educa

A face educatie este dificil dintr-un motiv foarte uman: varsta. Majoritatea celor care se ocupa de social media sunt tineri. Ei se vor lupta pe de o parte cu reticenta celor in varsta de a recunoaste ca nu se pricep si pe de alta parte cu rezistenta la schimbare existenta in orice companie, mai ales intr-una in care valoarea profesionala este corelata cu vechimea in munca si preferintele personale ale managerilor.

In ciuda dificultatilor, a educa ramane elementul care va diferentia un raspunzator la email-uri si mesaje de un administrator al social media in companie. Un Social Media Manager trebuie sa educe oamenii din companie in privinta modului in care acestia se comporta online privitor la companie. Acest lucru nu se face cu vorba dulce, ci prin definirea unor proceduri ideal adunate intr-un regulament intern de Social Media Policy.

In acelasi timp, educa membrii comunitatii online in utilizarea produselor si serviciilor companiei sau in modul in care acestia pot utiliza social media pentru a isi creste propria prezenta online.

4. Monitorizeaza

Monitorizarea tine nu doar de analiza unor rezultate, cat tine de modalitatea in care aceste rezultate sunt comunicate celor interesati.
Un magazin online poate oferi rezultate in cifre care pot fi direct raportate la un profit sau pierdere financiara.
O campanie sociala online poate oferi rezultate privitor la reputatia pe care o are compania, la reduceri de costuri, la numarul de clienti nemultumiti si cel de potentiali clienti. Asta face mai dificil de justificat necesitatea unui buget in mediu corporatist.

Tipurile de informatii cerute sunt diferite in functie de pozitia ierarhica a celui care le primeste. Datele oferite de un instrument gen Google Analytics sunt utile pentru Social Media Manager. Acesta insa va trebui sa traduca acele date in informatii referitoare la social media care sa fie utile departamentelor din companie si nivelului executiv din companie.
Nevoile celor doi clienti interni sunt diferite.
Departamentele din companie au nevoie de informatii de genul: numar de potentiali clienti, multumiri sau nemultumiri ale clientilor existenti, noutati despre competitie, inovatii sau orice altceva pe care ei nu mai au timpul fizic de a le acumula singuri, etc.
Nivelul executiv din companie nu este interesat de click-uri, ci de trei lucruri:

• reputatie
• venituri (aici raportul adus de social media este cumulat cu cel furnizat de alte departamente)
• satisfactia clientilor si a actionarilor/proprietarilor

In concluzie este o munca frumoasa, atat timp cat reusesti sa gasesti un echilibru intre modul in care te identifici cu compania si timpul pe care il acorzi acesteia.

Acest articol a fost gasit dupa urmatoarele cuvinte cheie: