Prima data am scris despre Tjobs.ro prin februarie. Intre timp compania a crescut, serviciile s-au diversificat. Datorita, in principal, unei tari conduse de niste oameni care oglindesc perfect prostia celor (majoritatea democratica) care i-au votat, numarul celor care cauta un loc de munca in strainatate a crescut exponential.

Servicul CV Promovat lansat de Tjobs.ro iti propune plasarea CV-ului tau pe primele pozitii ale listelor generate pentru recrutor pentru 30 de zile.
Partea buna a acestui serviciu si cea care adauga valoare pentru orice cautator online de loc de munca in strainatate este contactul individual telefonic. Cei de la Tjobs.ro vor avea o convorbire telefonica cu cel care solicita serviciul CV Promovat in care ii vor oferi indicatii privind completarea CV-ului si tipul de slujba pe care sa il caute.

Acesta este un lucru bun. Imi aduc aminte de perioada in care ofeream servicii de scriere CV-uri. 50% din multumirea clientului venea din faptul ca se pomenea cu un CV care ii spunea mai multe despre ceea ce facuse decat putea formula el. Restul de 50% veneau din faptul ca ii explicam ce posibilitati are si in ce directie ar trebui sa se dezvolte. Este o responsabilitate mare sa spui cuiva aceste lucruri pe care eu mi-am asumat-o cu aroganta unui om care are experienta si cunostintele necesare, dar, mai ales, are acea doza de decenta necesara pentru a nu isi depasi propriile limite.

Chiar daca a cauta un loc de munca in strainatate este o actiune care provoaca o ruptura in sufletul unui om care a trait aici si isi iubeste tara, este cel mai bun lucru pe care il pot face majoritatea romanilor.
Intr-o tara in care 3 milioane de oameni muncesc in sectorul privat iar statul ii” sustine” prin cresterea taxelor nu mai este nimic altceva de facut.
Exista doua Romanii: Romania geografica a carei denumire incepe sa nu mai aiba nici o valoare si Romania pe care si-o ia in suflet cu el fiecare om care pleaca de aici pentru ca se sufoca si moare cu zile.

Exista o sansa mica ca undeva printr-un sertar al memoriei sa ai notiunea de carte. Da. Carte. E o chestie asa … din hartie … cu niste gandacei negri pe pagini.
Nu te simti jignit. Adevarul este ca 80% din cei care citesc acest post nu au mai pus mana pe o carte de cand au inceput sa lucreze la stapan. Sclavii nu prea citesc altceva decat carti de specialitate. Iar alea nu sunt carti care sa iti hraneasca sufletul. Ele doar te mai indobitocesc nitel.

In cazul in care apuci sa “pierzi” niste timp tinand in mana un concept antic, respectiv o carte de fictiune care nu este una la moda (precum Alchimistul sau alta prostioara din asta lejera) … . Repet, in cazul in care vei tine in mana o carte cu intentia de a o citi, vei descoperi ca citesti incet si ca repeti fiecare cuvant in gand.
Cu ani in urma un profesor universitar din Iasi, Radu Budei, a inventat o tehnica care iti permite sa inveti sa citesti rapid. A fost o inventie brevetata pe care am folosit-o si eu. Nu am reusit sa ajung la performantele la care ajunsesera studentii lui, dar m-a ajutat. Tin minte ca atunci cand am auzit de o astfel de tehnica de citire rapida, aveam doar un numar de telefon de contact. L-am sunat pe profesorul Radu Budei si a doua zi dimineata eram la el acasa. A fost o intalnire cu un om deosebit de la care am invatat mult intr-un timp foarte scurt.

Am descoperit acum insa o tehnologie similara online de citire rapida. SPREEDER face treaba asta si mi se pare o chestie extraordinara. Bineinteles ca implica foarte mult exercitiu, dar decat sa te uiti la ppt-uri idioate jumatate din timpul pe care il petreci la birou, mai bine pune mana si fa ceva util pentru tine.

Primul lucru la care m-am gandit a fost: ce idee usor de vandut!

Folosirea unei abordari familiare celor care lucreaza in companii (sunt foarte putini cei care nu au primit macar un telefon de la o firma de recrutare) pentru a rezolva o problema adevarata pe care au o au acestia : faptul ca nu au cand sa intalneasca pe CINEVA alaturi de care sa se trezeasca dimineata. Sa folosesti un proces similar cu cel al recrutarii si selectiei pentru un job din cadrul unei companii pentru a iti gasi un partener de viata.
E simplu sa gasesti pe cineva, dar e foarte greu sa gasesti pe CINEVA. Pentru un profesionist din mediul de business care petrece intre 10 si 12 ore la birou in fiecare zi, ca sa nu mai spun de majoritatea avocatilor care iau pranzul undeva la ora 9 seara, a iti gasi jumatatea poate fi o problema.

Astfel incat agentia de matchmaking UmbrellaforTwo a venit cu un concept nou pentru mediul business din Romania. UmbrellaforTwo a preluat principiile de head-hunting din recrutare si le-a transpus in aria sentimentala. Agentia este pregatita sa caute proactiv persoane in afara bazei de date, sa selecteze potentiali parteneri in functie de cerintele clientilor sai si sa prezinte o lista scurta din care acestia pot alege persoanele pe care doresc sa le intalneasca.

Mie imi suna familiar, dar in acelasi timp foarte logic. Acelasi mesaj pe care il folosesti pentru a diferentia o companie de head-hunting de alta companie de recrutare generala, poate fi folosit pentru a diferentia o agentie de matchmaking de nisa de o alta agentie de matchmaking normala.
„Daca intr-o zi o sa primesti un telefon din partea unui consultant UmbrellaforTwo care te invita la o discutie spunandu-ti ca s-ar putea sa cunoasca persoana potrivita pentru tine, chiar daca initial te face sa zambesti, ulterior s-ar putea dovedi o propunere interesanta.”

Acest concept va avea success si isi va face loc in discutiile de la diferite intalniri de networking profesionale. Este cel mai propice mediu pentru a vinde aceasta idee. Oameni posibil singuri sau implicati intr-o relatie despre care stiu deja ca va fi de scurta durata si care sunt deschisi spre o conversatie de orice gen. Mesajul companiei va deveni ceva la care te vei astepta: „Daca iti doresti sa cunosti consultantii UmbrellaforTwo, poti sa-i contactezi direct sau este posibil sa-i intalnesti la urmatorul eveniment de networking la care participi.”

Imi place!

Stau intr-un bar si pentru prima oara, in ultimii 8 ani cred, beau o bere Ursus. Scriu intr-o agenda postul de acum. Inca nu am renuntat complet la hartie. Sa car un laptop cu mine doar ca sa scriu cand sunt prin oras este un efort prea mare.
De ce am involuat, pentru o zi, de la bere nefiltrata sau Guiness la bere Ursus? Pentru ca atunci cand am trecut pe langa magazinul Unirea mi-au atras atentia cuvintele lui Dragos Bucur: Cel mai bun rol al meu? Intotdeauna este urmatorul.

Eu supun reclamele la ceea ce se cheama „pattern recognition” intern. Mai simplu spus verific daca mesajul respectiv nu m-a plictisit deja emotional sub alta forma. Celelalte doua mesaje de pe afis m-au plictisit ingrozitor. Insa cel al lui Dragos Bucur mi-a placut si mi-am facut o notita ca daca ne intalnim vreodata sa ii dau o bere.
M-am uitat sa vad in ce consta campania Ursus integral. Campania se desfasoara online impreuna cu Hotnews.ro si cativa bloggeri reprezentativi (adica cu un numar mare de vizitatori zilnici) si este insotita in realitate de afisul urias de la Unirea.
Ideea este buna, povestile sunt interesante.

Sincer as vrea sa ma opresc aici, insa nu pot. Sunt atatea lucrurile care trebuie imbunatatite la campania asta:

1. Nu inteleg de ce nu s-a facut un website separat! Pagina www.drumultau.ro este redirectionata si „calarita” de un banner mare Hotnews care acapareaza toata atentia. Sunt sigur ca daca vor face o analiza a click-urilor, cei mai multi care au intrat pe pagina au dat click pe marele header si s-au dus pe drumul lor.
2. Consistenta website-ului este diminuata semnificativ de faptul ca bloggerii parteneri promoveaza acelasi tip de concurs dar cu premii pe blog-urile lor. De ce sa scriu pe drumultau.ro cand pot sa scriu pe blog-ul lui Arhi si sa castig o gramada de bere?
3. O solutie mult mai buna pentru Ursus ar fi fost sa foloseasca serviciul oferit de www.banipepost.ro. Cu siguranta cateva sute de bloggeri fac un val mult mai mare decat cativa, chiar daca acestia sunt importanti. In realitate Ursus este perceputa ca o bere sub medie si ai nevoie sa faci valuri pentru a o aduce din nou in atentia colectiva.
4. Romgleza pe blog-uri ne omoara! Nu am nici o problema in a imi impana conversatia cu cuvinte in limba engleza. Insa expresii de genul “mesh-ul/mash-ul amplasat pe cladirea Unirea” solicita o cautare pe google. Termenul corect este mash-up si se refera la proiectarea pe aceeasi suprafata a unor imagini care se suprapun din mai multe surse.
5. Pagina pe Facebook? WTF? Ce au facut ei nu este o pagina de Facebook utila. O pagina utila este intretinuta si activa. Ar trebui sa cuprinda atat povestile de pe drumultau.ro cat si cele de pe bloguri.
6. De ce nu au facut campania si pe Twitter? Acolo poti promova numele si link catre povestea fiecaruia (la fel cele de pe website si blog-uri). Efectul viral ar fi fost garantat tinand cont de necesitatea de recunoastere sociala pe care o au romanii si nevoia lor de a isi spune povestea oricui indiferent daca acela doreste sau nu sa o asculte.

Me and Mrs Moodle … we got a thing going on.

Cu alte cuvinte, dupa 2 zile de munca (mai mult invatat cu ce se mananca decat munca) am reusit sa instalez singur Moodle pe unul din domeniile mele: eLearning Romania. Am invatat sa imi bag nasul intr-o baza de date SQL si ce e ala un query plus o gramada de alte chestii practice.

De ce am facut-o? Pentru ca vroiam sa vad daca pot. Toate aplicatiile open source devin din ce in ce mai prietenoase cu utilizatorii care nu au prea multe cunostinte tehnice.

Acum urmeaza sa creez niste cursuri si sa vad ce se poate face cu ele.
Bineinteles ca o sa vad care dintre prietenii mei au inclinatie de spre a fi profesori si vor sa beneficieze de o platforma gratuita unde sa isi poata tine un curs.
Exista o gramada de oportunitati pe care oamenii le descopera atunci cand le pui la indemana un instrument destept. Iar Moodle este cu siguranta o platforma de eLearning foarte practica.

Late edit: Am renuntat la platforma de eLearning pentru ca mi-a expirat domeniul.

Stiu ca nu pare important, dar pentru mine personal si din punct de vedere SEO pentru Google existenta in permalink a etichetei “index.php” este importanta. Mai bine zis lipsa ei.
Pentru ca blog-ul meu a fost facut cu ani in urma si mutat de colo colo, nu am apucat sa fac ceea ce fac acum la orice website: optimizarea de baza.  Astazi, cu ajutorul pretios al celui de la care am invatat foarte multe (Noro), am mutat blog-ul pe alt server, bazat pe Linux, si am facut ceea ce trebuia sa fi facut cu mult timp in urma: am scos index.php din permalink-uri.

Asta inseamna ca in loc de http://www.emanuelgrigoras.ro/index.php/jurnal-de-calatorie/, internetul vede acum: http://www.emanuelgrigoras.ro/jurnal-de-calatorie/.
Bineinteles ca am pierdut niste link-uri din Blogroll pe drum, dar am recuperat cel putin pe cele cu care am link exchange. Pagina Blogroll cu thumbnail-uri si-a dovedit utilitatea.

Urmatorul experiment: Moodle si cum se fac sisteme de eLearning.

In personal or professional life you always set objectives. The main reason for not accomplish them is the lack of time. Therefore you feel the necessity of time management techniques. From post-its on the fridge to reminders on your mobile phone or tasks list in Outlook you try to improve your efficiency.

How about using Twitter to do that? How about an automatic way of setting a small objective and having a website remind you of it? How about the first small step in your thousand miles journey?

This is not a commercial, but my opinion about the newest online tool for time management: www.23sec.com.
It is easy to utilize for daily objectives and also a smart use of Twitter’s potential.

When you spend most of the time at work in front of a computer ant send twits on company’s time, it becomes a good thing to use the same twitter application for making your work easier.
Stop wasting time! Use 23sec.com!

Sa presupunem ca as dori sa imi fac o televiziune online maine. O sa iau un domeniu care imi este drag mie: produsele premium. Termenul corect este luxury industry. Nu are nimic in comun cu cuvantul lux din limba romana deoarece asta inseamna doar scump. Premium presupune sa mai ai bun gust si bun simt.

Primele lucruri la care m-as gandi ar fi:

1. Ce ar trebui sa aiba in comun o televiziune online cu una clasica? Raspuns: Nimic in afara de cuvantul televiziune, cuvant folosit pentru a crea in vizitator o predispozitie de a  acorda timp pentru a urmari un videoclip.
2. Identitate vizuala? Un logo care sa raspunda la raspunda la nevoia de recunoastere sociala a vizitatorilor. In nici un caz un concept similar celui prezent la o televiziune clasica. In afara de MTV care foloseste creativ logo pentru diverse animatii, nu stiu vreun logo al unei televiziuni care sa fie tinut minte.
3. Unde sunt banii? La jucatorii din industria produselor premium. De la fabricantii de ceasuri pana la cei de masini sport, de la LVMH pana la o companie care ofera turism medical premium.
4. Ce le vand companiilor? Timp.
5. Ce le vand vizitatorilor? Vise si informatii.
6. Cu ce ma platesc vizitatorii? Cu timpul lor.

Nu o  sa vorbesc de continut si de dezvoltarea in sine a afacerii, pentru ca astea tin doar de munca multa. Nimic din ce am scris eu aici nu contine vreo idee originala. Este doar bun simt. Cam tot ce era de inventat in lumea asta s-a inventat. Combinarea inteligenta a elementelor ce deja exista aduce bani.
Ca dovada, am cautat sa vad daca exista ceva similar si am gasit Ferrari TV, precum si un proiect foarte aproape de lansare Luxe.TV.

Am avut acum cateva zile o discutie despre televiziunea online. Am observat cu satisfactie ca datorita lui Noro mi-am format reflexe foarte sanatoase. Inainte de a lasa curiozitatea sa-mi bruieze perceptia despre website-ul respectiv, doua principii foarte importante mi-au cenzurat entuziasmul:

1. Unde sunt banii?
2. Daca nu vinzi ceva concret care poate fi trimis prin posta clientului, unde sunt banii?

Nu voi incepe acum discutia normala despre cum se obtin banii din online, subiect la care toata lumea pare sa se priceapa. Pentru ca eu sunt mai interesat de cum au facut sa obtina bani din online cei care deja fac asta si nu de a obtine bani din online la modul general, observ ca doar foarte putini reusesc sa obtina bani cu adevarat.  Oamenii acestia muncesc mult uneori avand si satisfactia de a face ceea ce le place, dar de cele mai multe ori avand doar talentul pur de a face bani din orice.

M-am uitat la initiativele de televiziune online implementate pana acum in piata romaneasca. Aici nu sunt incluse website-urile ce sunt doar anexe ale posturilor TV clasice si nici Web TV ce reprezinta doar agregatoare de posturi TV.
Prima pe care am cautat-o a fost cea a carui nume in ramasese in memorie din presa, EVO TV a lui Sergiu Mihalcea. Nu functioneaza. La fel si Brain TV. Amandoua par sa isi fi incetat activitatea in a doua jumatate a lui 2008.
Urmatorul este Hi-Q TV care functioneaza ca televiziune personala a formatiei Hi-Q. Ar fi mai interesant daca ar transmite concerte live sau daca ar avea macar un webcam in studioul in care inregistreaza.
Singura televiziune online care are un caracter de nisa si chiar functioneaza astfel este Sanatatea TV.

If I can communicate to the sponsor that this result means success, then I am successful.

Jeff Manhardt

Intalnirea lunara a Project Management Institute (PMI) Romania Chapter a avut loc aseara la Novotel. Gazda noastra a fost compania InfoIdeea. Invitatul special a fost Jeff Manhardt, VP Administration PMI Buffalo, USA.

InfoIdeea este o companie specializata in solutii software si servicii IT. Au prezentat un studiu caz legat de colaborarea lor cu Humanitas in doua proiecte diferite. Partea interesanta a fost faptul ca am avut doua prezentari din doua perspective diferite: din partea InfoIdeea (Cristian Dinu) ca furnizor si din partea clientului Humanitas prin directorul diviziei online Paul Balogh, despre care voi vorbi mai tarziu.

InfoIdeea a dezvoltat doua website-uri pentru editurile Humanitas. Un website de prezentare Humanitas si o platforma de e-commerce, LibHumanitas. Definirea unor modalitati de a coordona un proiect si modul de a interactiona cu clientul drept Guerilla Project Management incepe sa devina o realitate. Pana acum nu am intrat deloc pe cele doua site-uri, dar in dimineata aceasta le-am studiat pe amandoua. Sunt foarte curate, ceea ce pentru mine inseamna ca sunt placute dpv estetic si clare dpv experienta utilizator. Am fost suprins placut sa gasesc pe lista lor Retetarium a lui Costi Gurgu, un autor roman de SF care s-a mutat in Canada si care incepe sa fie prezent in unele din cele mai bune antologii de SF publicate in Canada sau in SUA.
Interesul meu fata de Drupal, open source content management platform, a crescut cu ocazia asta. Trebuie sa invat mai multe despre asta.

Referitor la Paul Balogh, pot spune ca mi-a placut modul in care a prezentat. Apoi am stat de vorba cu el si am descoperit ca gandeste cu cativa ani inaintea a ceea ce acum pare viitorul in materie de publicatii. Ideile lui in ceea ce priveste modul in care vom putea interactiona cu o carte in viitor si deschiderea spre posibilitatea unei administrari a continutului cu totul diferita m-au facut pe mine sa adopt o atitudine conservatoare. Bineinteles ca procesand ideile in drum spre casa deja le-am adoptat si incerc sa le gasesc utilitatea in ceea ce fac eu. Surprizele nu s-au terminat aici. Am descoperit si ca este unul din fondatorii editurii Zeta Books ale carei carti sunt deosebite. Un om despre care voi mai vorbi.

Ma voi intoarce la invitatul special al serii Jeff Manhardt. A facut o prezentare despre situatia in care este preluat un proiect deja inceput. L-am urmarit cu satisfactie. Idei clare si practice. Un mod de a prezenta simplu care imi confirma inca o data cat de mult mai avem de invatat in a intelege si explica esenta a ceea ce facem ca profesionisti. A fost o lectie de project management in aceeasi masura in care a fost o lectie de viata.